Dicasterul pentru Laici, Familie şi Viaţă
Orientări pastorale pentru celebrarea Zilei Mondiale a Tineretului în Bisericile particulare
1. Zilele Mondiale ale Tineretului
Instituirea Zilelor Mondiale ale Tineretului a fost, fără îndoială, o mare intuiţie profetică a Sfântului Ioan Paul al II-lea, care a explicat astfel motivele deciziei sale: “Toţi tinerii trebuie să se simtă urmaţi de Biserică: de aceea, pentru ca toată Biserica, în unire cu Succesorul lui Petru, să se simtă tot mai mult angajată, la nivel mondial, în favoarea tineretului, a neliniştilor şi grijilor sale, a deschiderilor şi speranţelor sale, pentru a corespunde aşteptărilor sale, comunicând certitudinea care este Cristos, adevărul care este Cristos, iubirea care este Cristos…”[1].
Papa Benedict al XVI-lea a preluat ştafeta predecesorului său şi, în diferite ocazii, n-a ezitat să evidenţieze că aceste evenimente reprezentau un dar providenţial pentru Biserică şi le-a definit “un medicament împotriva oboselii credinţei”, “un mod nou, reîntinerit de a fi creştini”, “o nouă evanghelizare trăită”[2].
Şi pentru Papa Francisc, Zilele Mondiale ale Tineretului constituie un stimulent misionar de o forţă extraordinară pentru toată Biserica şi, îndeosebi, pentru tinerele generaţii. Numai la câteva luni după alegerea sa, a inaugurat pontificatul său cu ZMT de la Rio de Janeiro în iulie 2013, la sfârşitul căreia avea să spună că acea ZMT a fost “o nouă etapă a pelerinajului tinerilor pe continente cu Crucea lui Cristos. Nu trebuie să uităm niciodată – a explicat el – că Zilele Mondiale ale Tineretului nu sunt «focuri de artificii», momente de entuziasm scopuri în sine; sunt etape ale unui drum lung, început în 1985, prin iniţiativa Papei Ioan Paul al II-lea”[3]. Şi după aceea a clarificat un punct central: “Să ne amintim mereu: tinerii nu-l urmează pe papa, îl urmează pe Isus Cristos, purtând Crucea sa. Şi papa îi conduce, îi însoţeşte pe acest drum de credinţi şi de speranţă”[4].
Aşa cum se ştie, celebrările internaţionale ale evenimentului se ţin în general cu cadenţă trienală în ţări diferite de fiecare dată cu participarea Sfântului Părinte. În schimb, celebrarea obişnuită a Zilei are loc în fiecare an în Bisericile particulare, care se ocupă să organizeze în mod autonom acest eveniment.
2. ZMT în Bisericile particulare
Ziua Mondială a Tineretului celebrată în fiecare Biserică particulară are mare semnificaţie şi valoare nu numai pentru tineri care trăiesc în acea regiune determinată, ci pentru toată comunitatea eclezială locală.
Unii tineri, din dificultăţi obiective de studiu, de muncă sau financiare nu au posibilitatea de a participa la celebrările internaţionale ale acestor Zile, motiv pentru care este bine ca fiecare Biserică particulară să le ofere şi lor posibilitatea de a trăi personal, deşi la nivel local, o “sărbătoare a credinţei”, un eveniment puternic de mărturie, de comuniune şi de rugăciune analog cu cele internaţionale, care au marcat profund existenţa atâtor tineri în fiecare parte a lumii.
În acelaşi timp, Ziua Mondială a Tineretului celebrată la nivel local îmbracă o semnificaţie extrem de importantă pentru fiecare Biserică particulară. Ea foloseşte pentru a sensibiliza şi pentru a forma comunitatea eclezială în ansamblul său – laici, preoţi, consacraţi, familii, adulţi şi bătrâni – pentru ca să devină tot mai conştientă de misiunea sa de a transmite credinţa noilor generaţii. Adunarea Generală a Sinodului Episcopilor despre tema: “Tinerii, credinţa şi discernământul vocaţional” (2018) a amintit că toată Biserica, universală şi particulară şi fiecare membru al său, trebuie să se simtă responsabilă faţă de tineri şi să fie disponibilă să se lase interpelată de întrebările lor, de dorinţele lor şi de dificultăţile lor. De aceea, celebrarea acestor Zile ale tinerilor la nivel local este extrem de utilă pentru a ţine vie în conştiinţa eclezială urgenţa de a merge cu tinerii, de a-i primi şi de a-i asculta cu răbdare, vestindu-le cuvântul lui Dumnezeu cu afect şi energie[5].
Tocmai cu referinţă la celebrarea ZMT la nivel local, acest dicaster, în cadrul competenţelor sale[6], a elaborat câteva orientări pastorale, destinate Conferinţelor Episcopale, Sinoadelor Bisericilor Patriarhale şi Arhiepiscopale Majore, diecezelor/eparhiilor, mişcărilor ecleziale şi asociaţiilor şi, nu în cele din urmă, tinerilor din toată lumea, pentru ca “ZMT diecezană/eparhială” să fie trăită pe deplin ca moment de celebrare “pentru tineri” şi “cu tinerii”.
Aceste orientări pastorale vor să încurajeze Bisericile particulare să valorizeze tot mai mult celebrarea diecezană a ZMT şi s-o considere o ocazie propice pentru a programa şi a realiza cu creativitate iniţiative din care să reiasă că Biserica, în ansamblul său, consideră propria misiune cu tinerii “o prioritate pastorală epocală asupra căreia să investească timp, energii şi resurse”[7]. Trebuie făcut în aşa fel încât tinerele generaţii să simtă că sunt în centrul atenţiei şi al grijii pastorale a Bisericii. De fapt, tinerii vor să fie implicaţi şi apreciaţi, pentru a se simţi coprotagonişti ai vieţii şi misiunii Bisericii[8].
Indicaţiile care vor urma au în vedere îndeosebi fiecare dieceză, ca domeniu propriu de exprimare a Bisericii locale. Însă trebuie adaptate desigur la diferitele situaţii în care trăieşte Biserica în diferite regiuni ale lumii, în cazul în care, de exemplu, diecezele/eparhiile sunt de dimensiuni mici şi cu puţine resurse umane şi materiale la dispoziţie. În aceste cazuri concrete, sau acolo unde se constată convenienţa pastorală, este posibil ca să-şi unească forţele lor circumscripţii limitrofe sau suprapuse pentru a celebra Ziua tinerilor între mai multe circumscripţii, sau la nivel de regiune ecleziastică, sau la nivel naţional.
3. Celebrarea ZMT la nivel local în solemnitatea lui Cristos Rege
La sfârşitul celebrării euharistice în solemnitatea lui Cristos Rege, la 22 noiembrie 2020, Papa Francisc a voit să relanseze celebrarea ZMT în Bisericile particulare şi a anunţat că, începând din 2021, această celebrare trăită în mod tradiţional în Duminica Floriilor, se va ţine în duminica în care cade solemnitatea lui Cristos Rege[9].
În această privinţă, amintim că Sfântul Ioan Paul al II-lea chiar în solemnitatea lui Cristos Rege din 1984 i-a convocat pe tineri la o întâlnire, cu ocazia Anului Internaţional al Tineretului (1985), care – împreună cu convocarea Jubileului Tinerilor în Anul Răscumpărării (1984) – a marcat începutul drumului lung al ZMT: “În această sărbătoare […] – a spus el – Biserica proclamă împărăţia lui Cristos, prezentă deja, dar încă în creştere misterioasă spre manifestarea sa deplină. Voi tinerii sunteţi purtători de neînlocuit ai dinamicii împărăţiei lui Dumnezeu, speranţă a Bisericii şi a lumii”. Aşadar, aceasta a fost geneza ZMT: în ziua de Cristos Rege, tinerii din toată lumea au fost invitaţi “să vină la Roma pentru o întâlnire cu papa, la începutul Săptămânii Sfinte, sâmbătă şi Duminica Floriilor”[10].
De fapt, nu este greu de a percepe legătura dintre Duminica Floriilor şi Cristos Rege. În celebrarea Floriilor se comemorează intrarea lui Isus în Ierusalim ca aceea a unui “rege blând, aşezat pe o măgăriţă” (Mt 21,5) şi aclamat ca Mesia de mulţime: “Osana! Fiul lui David! Binecuvântat cel ce vine în numele Domnului!” (Mt 21,9). Evanghelistul Luca adaugă în mod explicit calificativul de “Rege” aclamaţiei mulţimii adresată “celui care vine”, subliniind astfel că Mesia este şi Rege şi că intrarea sa în Ierusalim reprezintă într-un anumit sens o întronare regală: “Binecuvântat cel ce vine, regele, în numele Domnului” (Lc 19,38).
Dimensiunea regală a lui Cristos este aşa de importantă pentru Luca încât apare de la începutul până la sfârşitul vieţii pământeşti a lui Isus Cristos şi însoţeşte toată activitatea sa. La Buna Vestire îngerul îi profeţeşte Mariei că pruncul zămislit de ea va primi de la Dumnezeu “tronul lui David, tatăl său; şi va domni peste casa lui Iacob pe veci, iar domnia lui nu va avea sfârşit” (Lc 1,32-33). Şi în momentul dramatic al răstignirii, în timp ce ceilalţi evanghelişti se limitează să menţioneze insultele celor doi răstigniţi de o parte şi de alta a lui Isus, Luca prezintă figura emoţionantă a “bunului tâlhar” care de pe lemnul crucii îl roagă pe Isus, spunând: “Aminteşte-ţi de mine când vei veni în împărăţia ta” (Lc 23,42). Cuvintele de primire şi de iertare pe care le rosteşte Isus ca răspuns la această rugăciune ne fac să înţelegem că el este un rege venit pentru a mântui: “Astăzi vei fi cu mine în paradis” (Lc 23,43).
Puternica veste care trebuie adresată tinerilor şi care trebuie să fie în centrul fiecărei ZMT diecezane/eparhiale celebrate în ziua lui Cristos Rege este aşadar: primiţi-l pe Cristos! Primiţi-l ca rege în viaţa voastră! Este un rege venit pentru a mântui! Fără el nu există adevărată pace, nu există adevărată reconciliere interioară şi nu există adevărată reconciliere cu ceilalţi oameni! Fără împărăţia sa şi societatea şi-ar pierde faţa sa umană. Fără împărăţia lui Cristos dispare orice adevărată fraternitate, orice autentică apropiere de cel care suferă.
Papa Francisc a amintit că în inima celor două celebrări liturgice, Cristos Rege şi Duminica Floriilor, “rămâne misterul lui Isus Cristos Răscumpărător al omului…”[11]. Aşadar, inima mesajului continuă să fie aceea că măreţia omului derivă din iubirea care ştie să se dăruiască altora “până la sfârşit”.
De aceea, invitaţia pentru fiecare dieceză/eparhie este să celebreze ZMT în ziua în care cade solemnitatea lui Cristos Rege. De fapt este dorinţa Sfântului Părinte ca, în această zi, Biserica să-i pună pe tineri în centrul atenţiei sale pastorale, să se roage pentru ei, să facă gesturi care să-i facă protagonişti pe tineri, să promoveze campanii de comunicare, etc. Idealul ar fi organizarea unui eveniment (diecezan/eparhial, regional sau naţional) chiar în ziua de Cristos Rege. Totuşi, din diferite motive, ar putea să fie necesar să se realizeze evenimentul la o altă dată.
Această celebrare va trebui să fie inserată într-un drum pastoral mai amplu, în cadrul căruia ZMT constituie numai o etapă[12]. Nu întâmplător, Sfântul Părinte recomandă că “pastoraţia tineretului nu poate decât să fie sinodală, adică una capabilă să dea formă unui drum împreună”[13].
4. Puncte fundamentale ale ZMT
În cursul Sinodului Episcopilor despre tema “Tinerii, credinţa şi discernământul vocaţional”, diferite intervenţii ale părinţilor sinodali s-au referit la Ziua Mondială a Tineretului. În această privinţă, în Documentul Final se citeşte: “Ziua Mondială a Tineretului – născută dintr-o intuiţie profetică a Sfântului Ioan Paul al II-lea, care rămâne un punct de referinţă şi pentru tinerii din al treilea mileniu –, întâlnirile naţionale şi diecezane desfăşoară un rol important în viaţa multor tineri pentru că oferă o experienţă vie de credinţă şi de comuniune, care îi ajută să înfrunte marile provocări ale vieţii şi să-şi asume în mod responsabil locul lor în societate şi în comunitatea eclezială”[14].
Şi subliniind că aceste convocări trimit “la însoţirea pastorală obişnuită a fiecărei comunităţi, unde primirea evangheliei trebuie să fie aprofundată şi tradusă în alegeri de viaţă”[15], Documentul afirmă că ele “oferă posibilitatea de a merge în logica pelerinajului, de a experimenta fraternitatea cu toţi, de a împărtăşi cu bucurie credinţa şi de a creşte în apartenenţa la Biserică”[16].
Să explorăm câteva din aceste “puncte fundamentale”[17] care trebuie să fie în inima fiecărei ZMT, şi în dimensiunea sa locală, şi care asumă de aceea valoare programatică clară.
a. Ziua tinerilor să fie o “sărbătoare a credinţei”
Celebrarea ZMT oferă tinerilor o experienţă vie şi bucuroasă de credinţă şi de comuniune, un spaţiu pentru a experimenta frumuseţea feţei Domnului[18]. În centrul vieţii de credinţă este întâlnirea cu persoana lui Isus Cristos, motiv pentru care la fiecare ZMT este bine ca să răsune pentru fiecare tânăr invitaţia de a-l întâlni pe Cristos şi de a începe un dialog persona cu el. “Este sărbătoarea credinţei, când împreună este lăudat Domnul, se cântă, se ascultă cuvântul lui Dumnezeu, se rămâne în tăcere de adoraţie: toate acestea sunt culmea ZMT”[19].
În acest sens, programul ZMT internaţionale (dimensiunea kerigmatică, formativă, de mărturie, sacramentală, artistică etc.) poate inspira realităţile locale, care îl vor putea adapta cu creativitate. De ţinut cont, îndeosebi, de momentele de adoraţie silenţioasă a Euharistiei, ca act de credinţă prin excelenţă, şi celebrările penitenţiale, ca spaţiu de întâlnire privilegiată cu milostivirea lui Dumnezeu.
În afară de asta, trebuie ţinut cont că la fiecare ZMT, entuziasmul natural pe care-l au tinerii, elanul cu care îmbrăţişează lucrurile care îi implică şi care caracterizează şi modul în care trăiesc credinţa, toate acestea stimulează şi revigorează credinţa întregului popor al lui Dumnezeu. Convocaţi de evanghelie şi invitaţi la o experienţă cu Domnul, tinerii devin adesea martori curajoşi ai credinţei şi acest lucru face mereu evenimentul ZMT ceva surprinzător şi unic.
b. Ziua tinerilor să fie o “experienţă de Biserică”
Este important ca această celebrare diecezană/eparhială a ZMT să devină o ocazie în care tinerii să poată trăi experienţa de comuniune eclezială şi să crească în conştiinţa că sunt parte integrantă a Bisericii. Prima formă de implicare a tinerilor trebuie să fie ascultarea. În pregătirea Zilei diecezane/eparhiale a tineretului trebuie găsite timpuri şi moduri adecvate pentru ca glasul tinerilor să fie ascultat în cadrul structurilor de comuniune existente: consilii diecezane/eparhiale şi inter-diecezane/eparhiale, consilii prezbiterale, consilii locale ale episcopilor… Să nu uităm că ei sunt faţa tânără a Bisericii!
Alături de tineri, să găsească spaţiu diferitele carisme prezente în circumscripţie. Este fundamental ca organizarea celebrării diecezane/eparhiale a ZMT să fie corală, să implice diferitele stări de viaţă, într-o propunere de lucrare sinodală, aşa cum este dorit de Sfântul Părinte în Christus vivit: “Animaţi de acest spirit, vom putea înainte spre o Biserică participativă şi coresponsabilă, capabilă să valorizeze bogăţia varietăţii din care se compune, primind cu recunoştinţă şi aportul credincioşilor laici, între care tineri şi femei, cel al vieţii consacrate feminine şi masculine, şi cel al grupurilor, asociaţiilor şi mişcărilor. Nimeni nu trebuie să fie pus deoparte sau să se poată pună deoparte”[20]. În acest mod, va fi posibil să se adune şi să se coordoneze toate forţele vii ale Bisericii particulare, precum şi trezirea celor “adormite”.
În acest context, prezenţa episcopului local şi disponibilitatea sa de a sta printre tineri constituie, pentru tinerii înşişi, un mare semn de iubire şi apropiere. Adesea, pentru diferiţi tineri celebrarea diecezană/eparhială a ZMT devine o ocazie pentru a întâlni şi a dialoga cu propriul păstor. Papa Francisc încurajează acest stil pastoral de proximitate, unde “trebuie privilegiat limbajul apropierii, limbajul iubirii dezinteresate, relaţionale şi existenţiale care atinge inima, ajunge la viaţă, trezeşte speranţă şi dorinţe”[21].
c. Ziua tinerilor să fie o “experienţă misionară”
ZMT la nivel internaţional s-a revelat o oportunitate excelentă pentru a-i face pe tineri să trăiască o experienţă misionară. Aşa trebuie să fie şi pentru cea diecezană/eparhială. Aşa cum spune Papa Francisc “pastoraţia tineretului trebuie să fie mereu o pastoraţie misionară”[22].
În acest sens, se pot organiza misiuni în care tinerii sunt invitaţi să meargă pentru a vizita persoanele în locuinţele lor, ducându-le un mesaj de speranţă, un cuvânt de încurajare sau pur şi simplu oferind ascultarea lor[23]. Bazându-se pe entuziasmul lor, tinerii – acolo unde este posibil – pot să fie şi protagonişti ai momentelor de evanghelizare publică, prin cântece, rugăciune şi mărturii, pe acele străzi şi în acele pieţe ale oraşului unde cei de vârsta lor se întâlnesc, pentru că tinerii sunt cei mai buni evanghelizatori ai tinerilor. Însăşi prezenţa lor şi credinţa lor bucuroasă constituie deja o “anunţare vie” a veştii bune care atrage alţi tineri.
Trebuie încurajată şi promovarea de activităţi în care tinerii să trăiască experienţe de voluntariat, de slujire gratuită şi dăruire de sine. A nu se uita că în duminica dinaintea solemnităţii lui Cristos Rege, în Biserică se celebrează Ziua Mondială a Săracilor. Ce ocazie mai bună pentru a promova iniţiative în care tinerii dăruiesc propriul timp, propriile forţe în favoarea celor mai săraci, a celor marginalizaţi, a celor care sunt rebutaţi de societate! În acest mod se oferă tinerilor posibilitatea de a deveni “protagonişti ai revoluţiei carităţii şi a slujirii, capabili să opună rezistenţă patologiilor individualismului consumist şi superficial”[24].
d. Ziua tinerilor să fie o “ocazie de discernământ vocaţional” şi o “chemare la sfinţenie”
În cadrul unei puternice experienţe de credinţă, eclezială şi misionară, trebuie dată prioritate dimensiunii vocaţionale. Este vorba de o abordare treptată care, înainte de toate, îi face pe tineri să înţeleagă că toată viaţa lor este pusă în faţa lui Dumnezeu care îi iubeşte şi îi cheamă. Dumnezeu i-a chemat înainte de toate la viaţă, îi cheamă încontinuu la fericire, îi cheamă să-l cunoască şi să asculte glasul său şi mai ales să-l primească pe Fiul său Isus ca învăţător al lor, prieten al lor, Mântuitor al lor. A recunoaşte şi a se confrunta cu aceste “vocaţii fundamentale” reprezintă o primă mare provocare pentru tineri, pentru că, atunci când sunt luate în serios, aceste prime “chemări” ale lui Dumnezeu orientează deja spre alegeri de viaţă angajante: acceptarea existenţei ca dar al lui Dumnezeu, care trebuie trăită deci cu referinţă la el şi nu în mod autoreferenţial; alegerea unui stil creştin de a trăi, în afecte şi în relaţiile sociale; alegerea parcursului de studii, a angajării de muncă şi a întregului viitor propriu în aşa fel încât să fie pe deplin în sintonie cu prietenia cu Dumnezeu care s-a îmbrăţişat şi care se vrea păstrată; alegerea de a face din toată existenţa proprie un dar pentru alţii de trăit în slujire şi în iubirea dezinteresată. Este vorba de alegeri adesea radicale, ca răspuns dat lui Dumnezeu care cheamă, care imprimă o orientare decisivă întregii existenţe a tinerilor. “Viaţa […] este timpul alegerilor puternice, decisive, veşnice – a clarificat Papa Francisc tinerilor –. Alegerile banale duc la o viaţă banală, alegerile mari fac mare viaţa”[25].
În cadrul acestui “orizont vocaţional” mai amplu, nici nu trebuie să se teamă de a propune tinerilor alegerea inevitabilă a acelei stări de viaţă care este în acord cu chemarea pe care Dumnezeu o adresează fiecăruia dintre ei în mod individual, fie ea preoţia sau viaţa consacrată, şi în forma monastică, sau căsătoria şi familia. În acest sens, poate fi de mare ajutor implicarea seminariştilor, a persoanelor consacrate, a cuplurilor de soţi şi a familiilor, care cu prezenţa şi mărturia lor să ajute la trezirea în tineri a întrebărilor vocaţionale corecte şi a dorinţei de a porni în căutarea “marelui plan” pe care Dumnezeu l-a gândit pentru ei. În procesul delicat care trebuie să-i ducă la maturizarea acestor alegeri, tinerii trebuie însoţiţi şi iluminaţi cu prudenţă. După aceea, când a sosit timpul, trebuie încurajaţi să facă propria alegere personală cu hotărâre, încrezându-se în ajutorul lui Dumnezeu, fără a rămâne într-o nehotărâre perenă.
La baza fiecărei alegeri vocaţionale trebuie să fie chemarea şi mai fundamentală la sfinţenie. ZMT trebuie să facă să răsune în tineri chemarea la sfinţenie[26] ca adevărată cale spre fericire şi spre împlinirea de sine. O sfinţenie după măsura istoriei şi a naturii personale a fiecărui tânăr, fără a pune limite căilor misterioase pe care Dumnezeu le are pentru fiecare care pot duce la istorii eroice de sfinţenie – aşa cum s-a întâmplat şi încă se întâmplă pentru atâţia tineri – sau la acea “sfinţenie de la uşa de alături” de la care nimeni nu este exclus. De aceea este oportun a valoriza patrimoniul bogat de sfinţi ai Bisericii locale şi universale, fraţi mai mari în credinţă, ale căror istorii ne confirmă că drumul sfinţeniei nu numai că este posibil şi practicabil, ci dăruieşte mare bucurie.
e. Ziua tinerilor să fie o “experienţă de pelerinaj”
ZMT a fost, încă de la început, un mare pelerinaj. Un pelerinaj prin spaţiu – din oraşe, ţări şi continente diferite spre locul ales pentru întâlnirea cu papa şi cu ceilalţi tineri – şi un pelerinaj prin timp – de la o generaţie de tineri la alta care a “preluat ştafeta” – care a marcat profund ultimii treizeci şi cinci de viaţă a Bisericii. De aceea tinerii de la ZMT sunt un popor de pelerini. Nu călători care se mişcă fără o ţintă, ci un popor unit, pelerini care “merg împreună” spre o ţintă, spre întâlnirea cu Cineva, Unicul capabil să dea sens existenţei lor, Dumnezeu făcut om care cheamă pe fiecare tânăr să devină discipol al său, să lase toate şi “să meargă în urma lui”. Logica pelerinajului cere esenţialitate, îi invită pe tineri să lase în urmă siguranţele comode şi goale, pentru a adopta un stil de călătorie sobru şi primitor, deschis la Providenţă şi la “surprizele lui Dumnezeu”, un stil care educă să se depăşească pe ei înşişi şi să înfrunte provocările care se prezintă de-a lungul drumului.
De aceea, celebrarea diecezană/eparhială a ZMT poate propune modalităţi concrete pentru a-i face pe tineri să trăiască adevărate experienţe de pelerinaj. Adică experienţe care îi provoacă pe tineri să iasă din case pentru a porni la drum, în timpul cărora se învaţă cunoaşterea sudoarei şi a oboselii înaintării, a oboselii fizicului şi a bucuriei spiritului. De fapt, adesea prin peregrinarea împreună se descoperă noi prieteni, se experimentează comuniunea entuziasmantă de idealuri în timp ce se îndreaptă privirea spre ţinta comună, sprijinul reciproc în dificultăţi, bucuria împărtăşirii puţinului pe care-l au. Toate acestea sunt de importanţă vitală în timpurile de astăzi, în care mulţi tineri riscă să se izoleze în lumi virtuale şi ireale, departe de praful de pe “străzile lumii”. De aceea privaţi de acea satisfacţie profundă care provine din cucerirea cu trudă şi răbdare a ţintei dorite, nu cu un simplu click, ci cu tenacitatea şi perseverenţa sufletului şi a trupului. În acest sens, Ziua diecezană/eparhială a tineretului este o ocazie preţioasă pentru ca tinerele generaţii să descopere sanctuarele locale sau alte locuri semnificative pentru evlavia populară, ţinând cont de faptul că: “Diferitele manifestări ale evlaviei populare, în special pelerinajele, îi atrag pe tineri care nu se inserează cu uşurinţă în structurile ecleziale şi sunt o exprimare concretă a încrederii în Dumnezeu”[27].
f. Ziua tinerilor să fie o “experienţă de fraternitate universală”
ZMT trebuie să fie o ocazie de întâlnire pentru tineri, nu numai pentru tinerii catolici. “Fiecare tânăr are ceva de spus celorlalţi, are ceva de spus adulţilor, are ceva de spus preoţilor, surorilor, episcopilor şi papei!”[28].
În acest sens, celebrarea diecezană/eparhială a ZMT poate să fie timpul oportun pentru a-i apropia şi a dialoga între ei pe toţi tinerii care trăiesc într-un anumit teritoriu, dincolo de crezul lor, de viziunea lor despre viaţă, de convingerile lor. Fiecare tânăr trebuie să se simtă invitat să ia parte şi să fie primit ca frate. Trebuie construită “o pastoraţie a tineretului capabilă să creeze spaţii inclusive, unde să fie loc pentru orice tip de tineri şi unde să se manifeste realmente că suntem o Biserică având uşile deschise”[29].
5. Protagonismul tineresc
Aşa cum s-a amintit deja, este important ca lucrătorii din pastoraţia tineretului să fie tot mai atenţi să-i implice pe tineri în toţi paşii programării pastorale a ZMT, după un stil sinodal-misionar, valorizând creativitatea, limbajul şi metodele proprii ale vârstei lor. Cine mai mult decât ei cunoaşte limbajul, problematicile celor de vârsta lor? Cine mai mult decât ei este capabil să ajungă la ei prin artă, social media…?
Mărturia şi experienţa tinerilor care au participat deja la ZMT internaţionale merită să fie valorizate în pregătirea evenimentului diecezan/eparhial.
În unele Biserici particulare, ca urmare a participării la ZMT internaţionale sau a organizării de iniţiative adresate tinerilor la nivel naţional şi diecezan/eparhial, tinerii, “reîntorşi” din aceste experienţe entuziasmante, au fost implicaţi în constituirea de echipe de pastoraţie a tineretului în cele mai diferite domenii: parohial, diecezan/eparhial, naţional, etc. Asta demonstrează că atunci când tinerii devin protagonişti personal în realizarea de evenimente realmente semnificative, cu uşurinţă îşi însuşesc idealurile care au inspirat acele evenimente, percep importanţa lor cu mintea şi inima, devin pasionaţi de ele şi sunt dispuşi să dedice şi timp şi energii pentru a le împărtăşi cu alţii. Din experienţe puternice de credinţă şi de slujire se naşte adesea o disponibilitate la angajare în pastoraţia obişnuită a propriei Biserici locale.
De aceea, reafirmăm că trebuie avut curajul de a implica şi a încredinţa roluri active tinerilor, fie celor care provin din diferitele realităţi pastorale prezente în dieceză, fie celor care nu aparţin la nicio comunitate, grup de tineret, asociaţie sau mişcare. ZMT diecezană/eparhială poate să fie o frumoasă ocazie pentru a scoate în evidenţă bogăţia Bisericii locale, evitând ca tinerii mai puţin prezenţi şi mai puţin “activi” în structurile pastorale deja consolidate, să se simtă excluşi. Toţi trebuie să se simtă “invitaţi speciali”, toţi trebuie să se simtă aşteptaţi şi iubiţi, în unicitatea şi bogăţia lor umană şi spirituală irepetabilă. De aceea, evenimentul diecezan/eparhial poate să fie o ocazie propice pentru a-i stimula şi a-i primi pe toţi acei tineri care poate că sunt în căutarea unui loc al lor în Biserică şi pe care încă nu l-au găsit.
6. Mesajul anual al Sfântului Părinte pentru ZMT
În fiecare an, în vederea celebrării diecezane/eparhiale a ZMT, Sfântul Părinte publică un mesaj pentru tineri. De aceea, ar fi oportun ca întâlnirile pregătitoare şi însăşi ZMT diecezană/eparhială să se inspire din cuvântul pe care Sfântul Părinte l-a adresat tinerilor, îndeosebi, din textul biblic care este propus în mesaj.
În afară de asta ar fi important ca tinerii să asculte cuvântul lui Dumnezeu şi cuvântul Bisericii din glasul viu al persoanelor apropiate de ei care le cunosc profund caracterul, istoria, gusturile, dificultăţile şi luptele, aşteptările şi speranţele şi care de aceea ştiu să aplice bine textele biblice şi magisteriale la situaţiile concrete de viaţă pe care tinerii, pe care-i au în faţă, le trăiesc. Această muncă de mediere, desfăşurată în cateheză şi în dialog, îi va ajuta şi pe tineri ca să ştie să găsească modurile concrete prin care să dea mărturie despre cuvântul lui Dumnezeu ascultat şi să-l trăiască în cotidian, să-l întrupeze în familie, la locurile de muncă şi de studiu, printre prieteni.
Direcţia propusă de acest mesaj, menit să însoţească drumul Bisericii universale cu tinerii, va putea deci să fie declinat cu inteligenţă şi mare sensibilitate culturală, ţinând cont de realitatea locală. Ar putea să inspire şi parcursul pastoraţiei tineretului din Biserica locală, neuitând cele două mari linii de acţiune pe care le-a indicat Papa Francisc: căutarea şi creşterea[30].
Nu trebuie exclus ca mesajul să poată fi transmis şi prin diferite exprimări artistice sau iniţiative cu caracter social, aşa cum a invitat Sfântul Părinte în Mesajul pentru a XXXV-a ZMT: “[propuneţi] lumii, Bisericii, altor tineri, ceva frumos în domeniul spiritual, artistic, social”[31]. În afară de asta, conţinutul său ar putea să fie reluat şi în alte momente semnificative ale anului pastoral, cum ar fi: luna misionară, luna dedicată cuvântului lui Dumnezeu sau vocaţiilor, ţinând cont de indicaţiile diferitelor Conferinţe Episcopale.
Nu în cele din urmă, mesajul Sfântului Părinte ar putea deveni tema altor diferite întâlniri destinate tinerilor, propuse de lucrătorii din pastoraţia tineretului din Biserica locală, de asociaţii sau mişcări ecleziale.
7. Concluzie
Celebrarea diecezană/eparhială a ZMT constituie fără îndoială o etapă importantă în viaţa fiecărei Biserici particulare, un moment privilegiat de întâlnire cu tinerele generaţii, un instrument de evanghelizare a lumii tinerilor şi de dialog cu ei. Să nu uităm că: “Biserica are atâtea lucruri de spus tinerilor şi tinerii au atâtea lucruri de spus Bisericii”[32].
Orientările pastorale conţinute în aceste pagini vor să fie un material ajutător care prezintă motivaţiile ideale şi posibilele realizări practice pentru ca ZMT diecezană/eparhială să devină ocazie pentru a evidenţia potenţialul de bine, generozitatea, setea de valori autentice şi de idealuri mari pe care fiecare tânăr le poartă în sine. De aceea reafirmăm cât de important este ca Bisericile particulare să dedice o atenţie specială celebrării Zilei diecezane/eparhiale a tinerilor, pentru ca să fie valorizată în mod corespunzător. A investi în tineri înseamnă a investi în viitorul Bisericii, înseamnă a promova vocaţiile, înseamnă a demara în mod eficace pregătirea îndepărtată a familiilor de mâine. De aceea, este o misiune vitală pentru fiecare Biserică locală, nu doar o activitate care se adaugă la celelalte.
Încredinţă Sfintei Fecioare Maria drumul pastoraţiei tineretului din toată lumea. Maria, aşa cum aminteşte bine Papa Francisc în Christus vivit, “priveşte acest popor pelerin, popor de tineri pe care ea îi iubeşte, care o caută făcând tăcere în propria inimă cu toate că de-a lungul drumului este atâta zgomot, conversaţii şi distrageri. Însă în faţa ochilor Mamei este loc numai pentru tăcerea plină de speranţă. Şi astfel Maria luminează din nou tinereţea noastră”[33].
Sfântul Părinte a dat aprobarea sa
pentru publicarea acestui document
Din Vatican, 22 aprilie 2021
Aniversarea încredinţării Crucii ZMT tinerilor
Cardinal Kevin Farrell
prefect
Pr. Alexandre Awi Mello, I.Sch.
secretar
Traducere de pr. Mihai Pătraşcu
Note:
[1] Ioan Paul al II-lea, Alocuţiune adresată Colegiului Cardinalilor, Curiei şi Prelaturii Romane pentru urările de Crăciun, în “Insegnamenti” VIII, 2 (1985), p. 1559-1560.
[2] Cf. Benedict al XVI-lea, Discurs al Sfântului Părinte adresat domnilor cardinali, Curiei Romane şi Familiei Pontificale, pentru prezentarea urărilor de Crăciun, în “Insegnamenti” VII, 2 (2011), p. 951-955.
[3] Francisc, Angelus, în “Insegnamenti” I, 2 (2013), p. 155.
[4] Ibidem.
[5] Cf. Document Finale al celei de-a XV-a Adunări Generale Ordinare a Sinodului Episcopilor, 4. De acum înainte acest document va fi citat cu sigla DF.
[6] Dicasterul pentru Laici, Familie şi Viaţă «exprimă grija deosebită a Bisericii faţă de tineri, promovând protagonismul lor în mijlocul provocărilor din lumea modernă. Sprijină iniţiativele Sfântului Părinte în cadrul pastoraţiei tineretului şi se pune în slujba Conferinţelor Episcopale, a mişcărilor şi asociaţiilor internaţionale de tineret, promovând colaborarea lor şi organizând întâlniri la nivel internaţional. Moment forte al activităţii sale este pregătirea Zilelor Mondiale ale Tineretului» (Statut, art. 8).
[7] DF, 119.
[8] Cf. Ibidem.
[9] Cf. Francisc, Omilia de la Sfânta Liturghie din solemnitatea Domnului nostru Isus Cristos Regele Universului, în “L’Osservatore Romano“, 23 noiembrie 2020, p. 6. Se sugerează ca Ziua Mondială a Tineretului să se ţină la aceeaşi dată în care cade solemnitatea lui Cristos Rege şi în Bisericile al căror rit nu prevede această solemnitate sau o celebrează în altă zi. Totuşi, ordinariii au facultatea de a decide altfel.
[10] Ioan Paul al II-lea, Angelus, în “Insegnamenti” VII, 2 (1984), p. 1298.
[11] Francisc, Omilia de la Sfânta Liturghie din solemnitatea Domnului nostru Isus Cristos Regele Universului, în “L’Osservatore Romano“, art. cit.
[12] DF 142.
[13] Francisc, Exortaţia apostolică Christus vivit (ChV), 206.
[14] DF 16.
[15] Ibidem.
[16] Ibidem, 142.
[17] Pentru a aprofunda aportul ZMT la drumul spiritual al tinerilor vezi: Benedict al XVI-lea, Discurs al Sfântului Părinte adresat domnilor cardinali, Curiei Romane şi Familiei Pontificale, pentru prezentarea urărilor de Crăciun, în “Insegnamenti”, op. cit.; Francisc, Audienţă generală, în “Insegnamenti” I, 2 (2013), p. 209-211.
[18] Cf. DF 16 şi 142.
[19] Francisc, Audienţă generală, în “Insegnamenti” I, 2 (2013), p. 210.
[20] ChV, 206.
[21] ChV, 211.
[22] ChV, 240.
[23] Cf. ChV, 240.
[24] ChV, 174.
[25] Francisc, Omilia de la Sfânta Liturghie din solemnitatea Domnului nostru Isus Cristos Regele Universului, în “L’Osservatore Romano“, art. cit.
[26] Cf. Francisc, Exortaţia apostolică Gaudete et exsultate, 2.
[27] ChV, 238.
[28] Francisc, Discurs la Veghea de Rugăciune ca pregătire pentru Ziua Mondială a Tineretului, în “L’Osservatore Romano“, 10-11 aprilie 2017, p. 7.
[29] ChV, 234.
[30] Cf. ChV, 209.
[31] Francisc, Mesaj pentru a XXXV-a Zi Mondială a Tineretului, în “L’Osservatore Romano“, 6 martie 2020, p. 8.
[32] Ioan Paul al II-lea, Exortaţia apostolică post-sinodală Christifideles laici, 46.
[33] ChV, 48.
* * *