MESAJ

către autorităţile publice cu ocazia

ZILEI  INTERNAŢIONALE A FRATERNITĂŢII UMANE

4 februarie 2021

Cu ocazia călătoriei apostolice în Emiratele Arabe Unite, în perioada 3-5 februarie 2019, Papa Francisc a semnat în ziua de 4 februarie 2019 la Abu Dhabi, împreună cu Marele Imam de Al-Azhar, Șeicul Ahmad Al-Tayyeb, Documentul despre fraternitatea umană pentru pacea mondială și conviețuirea comună.

În sinteză, Declarația de la Abu Dhabi este un document motivat de sinceritate și seriozitate, „care își are rădăcinile în adevărata credință în Dumnezeu și în fraternitatea umană” reafirmată pentru Biserica Catolică de enciclica Papei Paul al VI-lea, Ecclesiam Suam, și de Conciliul Vatican II cu Decretul Nostra aetate. Din aceste documente și din spiritul lor, a luat naștere angajamentul de dialog cu diferitele religii, care a demonstrat caracterul său salutar în cadrul întâlnirilor de la Assisi, dorite şi promovate de Sfântul Papă Ioan Paul al II-lea.

Printre diferitele puncte abordate de Papa Francisc pentru Biserica Catolică și de Marele Imam de Al-Azhar, nu numai în numele musulmanilor sunniți, este necesar să subliniem, mai presus de toate, spiritul care i-a determinat să semneze acest document în contextul nostru socio-cultural.

Desigur, „pașii pozitivi pe care civilizația noastră post-modernă i-a făcut în domeniile științei, tehnologiei, medicinei, industriei și bunăstării, în special în țările dezvoltate” sunt incontestabili; trebuie remarcat, totuși, faptul că astăzi „asistăm la o deteriorare a eticii, care condiționează acțiunea internațională și duce la o slăbire a valorilor spirituale și a simțului responsabilității”.

Printre altele, extremismul și intoleranța religioasă și națională au produs în lume, atât în Occident, cât și în Orient, semnele unui adevărat „al treilea război mondial pe bucăți”. Apoi, există efectul negativ asupra populațiilor și oamenilor, cauzat de o politică internațională care nu prevede o distribuire echitabilă și dreaptă a resurselor naturale în favoarea celor care suferă efectele și sunt cufundați în subdezvoltare, beneficiind de aceste resurse „doar o minoritate a celor bogați”.

Sfântul Papă Paul al VI-lea, în enciclica Populorum Progressio din anii 1960, solicita deja comunității internaționale să se angajeze corect în dezvoltarea popoarelor sărace, aceasta fiind o adevărată sursă de pace între popoare.

În același spirit, Documentul din 4 februarie 2019 de la Abu Dhabi „invită creștinii, necreștinii și toți oamenii de bunăvoință… să adopte cultura dialogului drept cale; colaborarea comună drept conduită; cunoașterea reciprocă drept metodă şi criteriu”; toți sunt chemați să se angajeze pentru a răspândi „cultura toleranței, a conviețuirii şi a păcii”,  care sunt conținute în puritatea inimii religiilor, care nu sunt contaminate de dorințe de hegemonie politică care denaturează religia și o folosesc pentru acțiuni fratricide.

Documentul se adresează „intelectualilor, filozofilor, oamenilor de religie, artiștilor, lucrătorilor din media şi oamenilor de cultură din orice parte a lumii, pentru ca să redescopere valorile păcii, dreptății, binelui, frumuseții, fraternității umane şi conviețuirii comune, pentru a confirma importanța acestor valori ca ancoră de mântuire pentru toţi şi a încerca să le răspândească pretutindeni”.

De asemenea, se solicită să se fixeze ca obiectiv principal, pentru cei care cred, acela de a-l „cinsti pe Dumnezeu” recunoscându-i „darul de a tutela viața” și, prin urmare, evitarea și condamnarea „tuturor practicilor care amenință viața, precum genocidele, actele teroriste, deplasările forțate de oameni, traficul de organe umane, avortul, eutanasia și politicile care susțin toate acestea”.

Declarația de la Abu Dhabi se adresează de asemenea oamenilor de stat, celor religioși și tuturor oamenilor, îndemnându-i să nu „exploateze religiile pentru a incita la ură, violență, extremism, fanatism orb și să nu mai folosească numele lui Dumnezeu pentru a justifica actele de crimă, exil, terorism și opresiune”. De multe ori acest lucru s-a întâmplat și se întâmplă în detrimentul femeilor, copiilor, bărbaților, tinerilor și bătrânilor, deoarece aparțin unei alte căi religioase.

„Libertatea este un drept al oricărei persoane: toată lumea trebuie să se bucure de libertatea de credință, gândire, exprimare și acțiune”. Dreptatea bazată pe milă și dialogul plin de respect este calea de urmat. „Să pornim pe această cale”, ne spune Documentul de la Abu Dhabi. Această alegere conferă demnitate reală acțiunii umane, onorează întreaga umanitate și garantează o fraternitate concretă între persoane, popoare și religii.

În vederea atingerii obiectivelor cuprinse în Documentul despre fraternitatea umană pentru pacea mondială și conviețuirea comună, membrii Înaltului Comisariat pentru Fraternitatea Umană s-au întâlnit la New York cu Secretarul General al ONU, António Guterres, la 4 decembrie 2019. Întâlnirea a fost organizată pentru a transmite Secretarului General al Organizației Națiunilor Unite un mesaj al Papei Francisc și al Marelui Imam de Al-Azhar, Ahmed al-Tayyeb, în care se propunea ca ziua de 4 februarie să fie declarată „Ziua Internațională a Fraternității Umane”.

Mesajul a propus, de asemenea, Organizației Națiunilor Unite să participe, împreună cu Sfântul Scaun și Universitatea Al-Azhar, la organizarea unui Summit Mondial privind Fraternitatea Umană care va avea loc în viitorul apropiat. Şi această întâlnire se va concretiza joi, 4 februarie 2021, când cei doi protagoniști ai semnării Documentului despre fraternitatea umană, Papa Francisc şi Marele Imam de Al-Azhar, Ahmad Al-Tayyeb, vor celebra prima Zi Internațională a Fraternității Umane într-un eveniment virtual organizat de Șeicul Mohammed Bin Zayed în capitala Emiratelor Arabe Unite, cu participarea Secretarului General al Națiunilor Unite, António Guterres, şi a altor personalități. Acest eveniment „răspunde la invitația clară adresată de Papa Francisc întregii omeniri de a construi un prezent de pace în întâlnirea cu celălalt”.

În numele mai multor țări, reprezentantul Emiratelor Arabe Unite a prezentat rezoluția, afirmând că se intenționează a fi „un răspuns la ura religioasă în creștere în mijlocul pandemiei Covid-19”. Data de 4 februarie nu este întâmplătoare. De fapt, în 2019, la Abu Dhabi, Papa Francisc și Marele Imam de Al-Azhar, Ahmad Al-Tayyeb, au semnat istoricul Document privind fraternitatea umană pentru pacea mondială și conviețuirea comună, care a marcat un punct de cotitură nu numai în relațiile între creștini și musulmani, dar și între diferitele tradiții religioase din lume în numele păcii: „Documentul, de fapt, vrea să fie un apel pentru a pune capăt războaielor și condamnarea flagelului terorismului și violenței, mai ales cele întreținute de motivații religioase”. Documentul se concentrează pe o convingere fundamentală: „credința îl conduce pe cel care crede să vadă în celălalt un frate care să fie susținut și iubit”.

În textul rezoluției, adoptată de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite,  „s-a exprimat o profundă îngrijorare pentru actele de ură religioasă care subminează spiritul de toleranță și respect pentru diversitate, în special într-un moment în care lumea se confruntă cu criza sanitară de coronavirus. Mai degrabă, este o criză care necesită un răspuns global bazat pe unitate, solidaritate și cooperare multilaterală reînnoită”.

Astfel s-a ajuns ca anul acesta, în ziua de 4 februarie, să sărbătorim prima Zi Internațională a Fraternității Umane.

În numele tuturor credincioşilor catolici din România – romano-catolici şi de rit greco-catolic – precum şi al păstorilor lor, episcopii împreună cu preoţii, salutăm inițiativa Organizaţiei Naţiunilor Unite de a include în rândul Zilelor Internaționale această Zi a Fraternității Umane și ne bucurăm că mesajul de fraternitate, dialog interconfesional și interreligios transmis de Sfântul Părinte va fi promovat mai mult pe această cale în societatea civilă.

Papa Francisc a dezvoltat această temă în enciclica „Fratelli tutti” (Cu toții frați) despre fraternitate și prietenie socială, publicată pe 3 octombrie 2020, în care abordează probleme stringente ale societății contemporane: pacea, solidaritatea, libertatea religioasă, dialogul și caritatea, respectarea drepturilor fundamentale ale omului. Sfântul Părinte subliniază că „prietenia socială și fraternitatea universală necesită în mod necesar o recunoaștere a valorii fiecărei persoane umane, întotdeauna și pretutindeni” (nr. 106). În special în aceste vremuri de pandemie, e mai mult decât oricând nevoie de solidaritate și fraternitate, colaborare și caritate, care „ne îndeamnă la comuniune universală” (nr. 95).

Rezoluția ONU din 21 decembrie 2020 „recunoaște contribuția valoroasă a oamenilor din toate religiile sau credințele pentru umanitate și contribuția pe care dialogul între toate grupurile religioase o poate aduce la o mai bună conștientizare și înțelegere a valorilor comune împărtășite de toată omenirea”, amintind în mod special de semnarea Documentului despre fraternitatea umană pentru pacea mondială și conviețuirea comună ca punct marcant al promovării dialogului interreligios și intercultural.

Biserica Catolică din România a fost și rămâne deschisă dialogului și cooperării cu celelalte confesiuni și culte din țara noastră, mai ales în domeniul social-caritativ.

În calitate de Arhiepiscop al Arhiepiscopiei Romano-Catolice de Bucureşti şi de Preşedinte al Conferinţei Episcopilor Catolici din România, îndemn pe toţi credincioşii şi oamenii de bunăvoinţă să se unească în rugăciune pentru a cere de la Dumnezeu darul păcii şi al reconcilierii tuturor oamenilor şi popoarelor, independent de credinţele sau de originile lor, să aibă curajul de a construi „punţi” de iubire, prietenie şi convieţuire între popoare, participând astfel la dărâmarea „zidurilor” care separă oamenii şi naţiunile.

Fraternitatea „ne conduce să ne deschidem la Tatăl tuturor şi să vedem în celălalt un frate, o soră, să împărtăşim viaţa, să ne susţinem reciproc, să iubim, să cunoaştem” (Papa Francisc, În slujba fraternităţii umane).

Cu aceste gânduri şi sentimente să întâmpinăm şi să sărbătorim, la 4 februarie 2021, prima Zi Internaţională a Fraternităţii Umane.

Alăturat anexez textul în limba română al Documentului despre fraternitatea umană pentru pacea mondială și conviețuirea comună semnat de Sanctitatea Sa Papa Francisc şi Marele Imam Ahmad Al-Tayyeb, la 4 februarie 2019, la Abu Dhabi.

Cu implorarea binecuvântării lui Dumnezeu asupra ţării noastre şi asupra tuturor oamenilor de bunăvoinţă,

 

Bucureşti, 2 februarie 2021 – Sărbătoarea Întâmpinării Domnului la templu

† Aurel Percă
Arhiepiscop Mitropolit de București

Translate »