Educația, chemată să „deseneze noi hărți de speranță”.

 

În perioada 22–23 octombrie 2026, în Aula Paul al VI-lea din Cetatea Vaticanului, s-a desfășurat Congresul Internațional pentru Pastorația Școlară și Universitară, organizat de Dicasterul pentru Cultură și Educație, sub genericul „A desena noi hărți de speranță” („Disegnare nuove mappe di speranza”).

Evenimentul, inspirat de orientările recente ale magisteriului Papei Leon al XIV-lea și de experiența Jubileului lumii educației, a reunit responsabili ai pastorației școlare și universitare, reprezentanți ai instituțiilor de învățământ, profesori, cercetători, formatori și experți din diferite țări, oferind un amplu spațiu internațional de reflecție asupra misiunii educației creștine în contextul provocărilor contemporane.

Din partea Conferinței Episcopilor din România – Comisia pentru Învățământ, la lucrările congresului a participat Pr. Riba Ion, reprezentând învățământul catolic din România.

Lucrările congresului au fost construite în jurul a trei mari direcții de reflecție: cultivarea interiorității, dimensiunea umană a digitalului și educația pentru pace. Aceste teme au fost aprofundate prin conferințe, mese rotunde, mărturii și momente de dialog, punând în relație reflecția teologică și pedagogică cu experiențele concrete din școli și universități.

În deschiderea congresului, Cardinalul José Tolentino de Mendonça, prefectul Dicasterului pentru Cultură și Educație, a evidențiat responsabilitatea lumii educației de a recunoaște și de a ocroti frumusețea unică a fiecărei persoane. Într-o societate marcată de războaie, fragmentare, accelerarea tehnologică și fragilizarea relațiilor umane, educația este chemată să redea persoanei capacitatea de a privi, de a asculta și de a construi relații autentice.

Întâlnirea cu Papa Leon al XIV-lea

Un moment deosebit al congresului l-a constituit întâlnirea participanților cu Sfântul Părinte Papa Leon al XIV-lea, în dimineața zilei de 22 octombrie.

Adresându-se celor aproximativ o mie de participanți, Sfântul Părinte a vorbit despre situația tinerilor care se confruntă cu teama de a greși sau cu sentimentul că nu sunt la înălțimea așteptărilor. În acest context, pastorația școlară și universitară are misiunea de a-i ajuta să-și regăsească încrederea și curajul de a deveni protagoniști ai unui mod nou de a locui lumea, constructori ai fraternității și ai unei societăți mai drepte.

Mesajul Sfântului Părinte a reafirmat astfel o convingere esențială pentru educația catolică: școala și universitatea nu sunt doar spații de transmitere a cunoștințelor, ci locuri în care tinerii sunt însoțiți în descoperirea sensului vieții, a vocației personale și a responsabilității față de ceilalți.

A cultiva interioritatea

Prima mare direcție a congresului a fost dedicată cultivării interiorității, într-o epocă în care ritmul accelerat al vieții și fluxul permanent de informații riscă să reducă spațiul destinat reflecției, discernământului și întâlnirii autentice.

În intervenția sa, psihanalistul și eseistul Massimo Recalcati a subliniat că educația autentică nu se reduce la transmiterea unui volum de cunoștințe. Educatorul este chemat să transmită și dorința de a cunoaște, acel „foc” interior care pune persoana în mișcare și transformă învățarea într-o experiență vie.

Din această perspectivă, rolul profesorului rămâne profund uman. Tehnologia și inteligența artificială pot deveni instrumente importante ale educației, însă ele nu pot substitui mărturia personală, relația și pasiunea educatorului.

Un digital care să rămână uman

A doua direcție majoră a congresului a privit raportul dintre educație, tehnologie și inteligență artificială.

Dezvoltarea accelerată a mediului digital oferă oportunități extraordinare pentru școală și universitate, dar ridică, în același timp, întrebări esențiale: cum păstrăm persoana în centrul procesului educativ? Cum folosim inteligența artificială fără a diminua gândirea critică, libertatea, creativitatea și responsabilitatea? Cum îi ajutăm pe tineri să locuiască mediul digital fără a pierde profunzimea relațiilor umane?

Răspunsul propus de congres nu este respingerea tehnologiei, ci formarea unui umanism digital, în care progresul tehnic rămâne în slujba demnității persoanei și a binelui comun.

De la a vorbi despre pace la a educa pentru pace

În contextul conflictelor și tensiunilor care marchează numeroase regiuni ale lumii, educația pentru pace a constituit cel de-al treilea mare orizont al întâlnirii.

Participanții au fost invitați să depășească simplul discurs despre pace și să construiască, în școli și universități, o adevărată cultură a păcii. Aceasta presupune capacitatea de a asculta, de a dialoga, de a respecta diferențele, de a vindeca memoria și de a construi punți între persoane și comunități.

În această perspectivă, pastorația educațională este chemată să fie o pastorație a însoțirii. A primi, a asculta, a vesti, a discerne, a crea legături, a sluji și a spera devin repere concrete pentru prezența Bisericii în mediul școlar și universitar.

Repere pentru educația catolică din România

Participarea la Congresul Internațional pentru Pastorația Școlară și Universitară oferă și învățământului catolic din România importante direcții de reflecție și acțiune.

Într-o perioadă de schimbări curriculare, sociale și tehnologice profunde, școala catolică este chemată să îmbine calitatea educației cu formarea integrală a persoanei, performanța cu grija față de cel vulnerabil, competențele digitale cu discernământul, iar pregătirea pentru profesie cu formarea conștiinței și asumarea responsabilității față de comunitate.

„Noile hărți de speranță” despre care s-a vorbit la Vatican nu sunt simple proiecte pentru viitor. Ele încep să fie desenate deja în fiecare comunitate educațională în care profesorul știe să asculte, elevul este privit ca persoană și nu doar prin prisma rezultatelor sale, tehnologia este pusă în slujba omului, iar diferențele devin prilej de întâlnire, nu de separare.

Congresul de la Vatican reafirmă astfel o misiune care privește întreaga comunitate educațională: a forma tineri capabili să gândească liber și responsabil, să cultive viața interioară, să folosească înțelept noile tehnologii și să devină constructori ai păcii și ai fraternității.

Pentru învățământul catolic din România, această chemare reprezintă atât o responsabilitate, cât și un motiv de speranță.

 

Pr. Riba Ion
Secretariatul Național al Educației Catolice