T: +41 71 227 60 40 , F: +41 71 227 60 4 1
ccee@ccee.eu , www.ccee.eu
Gallusstrasse 24
CH-9000 St. Gallen (Schweiz)
DATA: 29.06.2017
LINGUA: ITALIANO (Originale)
Da: Thierry Bonaventura
+41 71 227 6040 (Tel.)
+41 79 12 80 189 (Mobile)
bonaventura@ccee.eu
Europa: realitate pluriformă și pasionantă
A 45-a Întâlnire a Secretarilor generali ai Conferințelor episcopale din Europa
București, România, 30 iunie – 3 iulie 2017
Europa este astăzi, mai mult ca oricând, o realitate complexă. Europa „la plural” include și necesitatea de a face față împreună provocărilor. În Europa se impune tot mai mult o cultură pluralistă puternic marcată de secularism și de individualism. Cu toate acestea, voinţa de a împărtăşi valori comune, bazate pe Adevăr, împreună cu dorinţa după Dumnezeu, cresc tot mai mult, mai ales printre generaţiile tinere.
Biserica Catolică vede în timpul prezent o oportunitate de a putea trăi şi mărturisi cu reînnoit angajament bucuria Evangheliei lui Isus: aceea a unui Dumnezeu care din iubire şi-a asumat condiţia de fiinţă umană, asigurându-i omului sprijinul său şi în momentele cele mai dificile ale istoriei sale. Însoţind pluralismul european în lumina mesajului creştin, Biserica vrea să dea mărturie despre această iubire a lui Dumnezeu faţă de om.
Întâlnirea anuală a Secretarilor generali ai Conferinţelor episcopale din Europa s-a desfăşurat în acest an la Bucureşti, în România, la invitaţia Conferinţei Episcopale Române. La zece ani de la intrarea României în Uniunea Europeană şi zece ani de la Adunarea Ecumenică Europeană de la Sibiu, care a adunat în septembrie 2007 peste trei mii de reprezentanţi din toate Bisericile creştine de pe continent, secretarii generali s-au întâlnit în capitala română pentru a discuta despre Rolul Bisericii, în particular al conferinţelor episcopale, într-o Europă pluralistă.
Pluralitatea în Europa
1) Pluralitatea culturală. Fenomenul emigrației, o oarecare fractură culturală între generații, criza din sistemul educațional, care cam peste tot nu a știut să se îngrijească de transmiterea valorilor care stau la baza relațiilor sociale, și criza instituțiilor sunt câteva dintre aspectele care arată că Europa nu mai este o realitate omogenă. Pentru a face față cu seriozitate provocărilor prezentate de aceste fenomene este necesar să dăm din nou un rol decisiv religiei. Dacă aceasta este înlocuită de emoție, așa cum se întâmplă în această epocă a post-adevărului, violența limbajului și a acțiunii devin moneda curentă.
2) Pluralismul economic. În ciuda faptului că în Europa au fost unele semnale de revenire, separarea dintre bogați și săraci crește în mod constant. Există şi mari diferenţe între ţările europene înseşi, între oraşe şi zone rurale şi între diferitele generaţii. Într-adevăr, numărul tot mai mare de tineri fără loc de muncă (fenomen care în unele țări poate atinge cote foarte ridicate) provoacă o îngrijorare deosebită, ca şi numărul tot mai mare de persoane în vârstă care trăiesc într-o stare de mare sărăcie. Dacă ideologiile din trecut, care tindeau să anuleze diversitatea dintre persoane, au dus la regimuri totalitate şi violente, creşterea inegalităţii economice dintre persoane şi dintre ţări duce la noi tensiuni îngrijorătoare. Solidaritatea şi caritatea, împreună cu dreptatea, nu sunt vorbe goale, ci urgenţe pe care Biserica nu încetează să le amintească.
3) Pluralismul politic. Pluralitatea politică actuală și salutară nu mai reușește astăzi să exprime în mod clar viziuni și modele antropologice și de societate. De ani de zile, în multe țări europene, fractura socială dintre cetățeni și conducătorii politici este marcată de absenteismul tot mai mare în timpul alegerilor. Reînnoirea acțiunii politice trece prin politici și partide care să știe să propună politici menite să tuteleze demnitatea umană și binele comun.
4) Pluralismul social și religios. Accesul diferit la servicii, îmbătrânirea populației și dificultățile întâmpinate în trăirea diferenței etnice ori religioase sunt aspecte care scot în evidență necesitatea de a promova o „cultură a conviețuirii” care să nu transforme diversitatea în aversiune, identitatea în izolare. Provocarea de a respecta identităţile şi formele de apartenenţă, chiar şi apartenenţa eclezială, a fost una dintre temele larg dezbătute de secretarii generali.
5) „Pluralismul” eclezial. Chiar și în sânul Bisericii, pluralismul este o mare provocare. Așa cum amintește Papa Francisc, unitatea este poliedrică și inclusiv în Biserică există multe modalități pentru a trăi credința. Dacă este necesară o mai bună gestionare a dezbaterii în interiorul comunității și o mărturisire a comuniunii ecleziale, este greșit să se considere diversitatea de opinii ca un semn al diviziunii. Adevăratul dialog creștin constă de fapt în ascultarea liberă și responsabilă și a opiniilor contrastante.
Pentru toate aceste provocări cheia de lectură este întruparea, și, în același timp, stilul prin care Biserica înțelege să trăiască în contextul pluralist european și să însoțească omul în fragilitățile sale și în aspirațiile sale îndreptățite. Dumnezeu este prezent mereu! Biserica va putea să răspundă misiunii sale de a sluji omul numai rămânându-i fidelă lui Isus Cristos astăzi și promovând principiile și valorile exprimate în doctrina socială a Bisericii. Numai dacă Biserica va fi liberă de prejudecăți, de forme de manipulare și, uneori și de legi care sunt la limita respectării dreptului la libertate religioasă, va putea să împlinească o atare slujire, și să-și aducă contribuția sa personală și specifică. O asemenea perspectivă pare astăzi deosebit de dificilă datorită tendinței de a separa credința de rațiune și de a limita tot mai mult religia doar la sfera privată a existenței omenești. De aceea se dovedește a fi necesară lărgirea spațiilor de dezbatere publică, amintindu-le creștinilor în primul rând practicarea valorii prudenței creștine și necesitatea de a apăra viața și demnitatea fiecărei persoane cu orice preț.
Pasiune pentru Europa
La București, secretarii generali au discutat și despre unele chestiuni de actualitate, precum pastorația familiei, a emigranților, pregătirea conferințelor episcopale pentru apropiatul Sinod dedicat tinerilor, ocrotirea copiilor în Biserică, dialogul cu musulmanii și, în fine, dialogul ecumenic. În timpul lucrărilor a avut loc și prezentarea rapoartelor anuale ale CCEE (Consiliul Conferințelor Episcopale din Europa), COMECE (Comisia Conferințelor Episcopale din Comunitatea Europeană) și a unor actualizări referitoare la activitatea Instituțiilor europene. Legat de aceasta, și în mai multe rânduri, a fost amintită pasiunea Bisericii pentru Europa și angajamentul ei de a fi o voce profetică și critică atunci când ideologii și interese private se suprapun binelui comun și respectului pentru o diversitate sănătoasă.
Pe parcursul lucrărilor au intervenit Arhiepiscopul Mitropolit romano-catolic de București, Mons. Ioan Robu, Episcopul greco-catolic de București, Mons. Mihai Frațilă, Nunțiul Apostolic în România și Republica Moldova, Mons. Miguel Maury Buendía, și reprezentantul Bisericii Ortodoxe Române, Pr. Constantin Preda care a transmit și salutul Patriarhului Daniel al României.
Prof. Daniel Barbu, de la Facultatea de Științe Politice a Universității București, le-a propus participanților o reflecție despre cultura europeană și realitatea Bisericii.
Sâmbătă, 1 iulie, secretarii generali au participat la o veghe de rugăciune cu tinerii în Parohia Sfânta Fecioară Maria Regină din București (Cioplea).
Duminică, 2 iulie, după celebrarea Sfintei Liturghii în Catedrala romano-catolică din Bucureşti, prezidată de Mons. Ioan Robu, secretarii generali au dorit să vadă câteva locuri concrete ale istoriei trecute şi recente ale comunităţii catolice locale, vizitând Catedrala greco-catolică a oraşului, Închisoarea Jilava – locul martiriului Fericitului Vladimir Ghika şi al altor mărturisitori ai credinţei sub regimul comunist – două opere de caritate, două case pentru copii, una la Singureni şi cealaltă la Voluntari, încheind cu vizita la o biserică aflată în construcţie destinată comunității catolice din sudul Bucureştiului.
Vizitând catedrala romano-catolică din Bucureşti, secretarii generali au putut constata cu mare tristeţe că nu a fost pusă în aplicare sentinţa din 23 ianuarie 2013 a Curţii de Apel Ploieşti, prin care i se cere primarului Bucureştiului să înceapă, să conducă şi să urmărească toate lucrările de demolare a colosului Cathedral Plaza și de a reface spațiul adiacent conform destinației sale precedente (de parc public).
Chestiunea imobilului definit „Cathedral Plaza” este una dureroasă în care sunt implicați mai mulți factori. Construcția, care a afectat catedrala catolică, a fost încă de la început respinsă de Biserica Catolică. Nepunerea în aplicare a sentinței amintite mai sus este o dovadă a climatului de suspiciune asupra Statului de drept care dorește să fie România.
Secretarii generali ai Conferințelor episcopale au trăit întâlnirea anuală într-un ambient foarte fratern, la Mănăstirea Părinților Carmelitani Desculți de la Snagov, și i-au mulțumit Pr. Francisc Ungureanu, Secretar General al Conferinței Episcopale Române care, împreună cu un grup de tineri voluntari, au știut să creeze un ambient de o deosebită fraternitate, rugăciune și profunzime în dezbateri.
Întâlnirea din 2018 se va desfășura în Cipru, între 29 iunie și 2 iulie, la invitația Mons. Youssef Soueif, Arhiepiscop de rit maronit al Ciprului.
